“Dosarul” TAROM, episodul 6: Noaptea minții | Cum să pierzi 90.982 euro în fiecare zi

Libertatea continuă seria de dezvăluiri menite să explice problemele tehnice și financiare de la Compania Naţională de Transporturi Aeriene TAROM S.A. Ministerul Transporturilor cunoaște situația, dar ține totul sub cheie. Demersul nostru este în slujba interesului public.

“TAROM nu și-a asumat și îndeplinit  în mod real, economic și eficace obiective, atribuțiile și responsabilitățile stabilite legal referitoare la activitatea de transport aerian”. Acesta este concluzia generală a auditului Curții de Conturi desfăsurat între februarie și iulie 2017. Inspectorii Curții au verificat documentele companiei, aferente perioadei 2012-2016, cu privire la modul cum “s-a asigurat activitatea de transport aerian de călători de calitate și în condiții de siguranță.
Documentul vine în contextul în care compania de stat a înregistrat la 30 iunie 2017 o pierdere de 22,8 milioane de euro. De două ori mai mult decât pe tot anul 2016.
Mai exact, potrivit bilanțului contabil al companiei, dacă la 1 ianuarie pierderea era de 28.642.107 lei, la 30 iunie aceasta a crescut la 104.354.201 lei. Diferența însemnând "minusul" înregistrat în șase luni, mai exact 75.712.094 lei. Adică, 90.982 euro pierdere în fiecare zi.

Boom” pe piața transporturilor, TAROM la adăpost”


În ultimii ani, piața transportului aerian din Romania a avut creștere fară precedent. Recordul a fost înregistrat în 2016 când 10,9 milioane de pasageri au tranzitat Aeroportul Internațional „Henri Coandă”. Cifra reprezintă o creștere cu 18,3% față de anul 2015. TAROM a reușit să atragă doar 20% din totalul pasagerilor înregistrați pe curse regulate externe și interne, adică 2,2 milioane de călători. Prin comparație BlueAir, la rându-i o companie românească de transporturi aeriene, a atras 3,5 milioane de pasageri din același volum de trafic. Pentru compania românească de low-cost reprezintă o creștere de 165% în comparație cu anul 2014.
Aceste cifre, constată Curtea de Conturi, indică incapacitatea companiei de absorbi creșterea din piață. Pe de altă parte, menținerea numărului de pasageri la un nivel aproximativ constant sugerează și existența unui segment de pasageri fideli acesteia.”
Evoluția traficului de pasageri pe aeroportul Otopeni în perioada 2008-2016 Evoluția traficului de pasageri pe aeroportul Otopeni în perioada 2008-2016

O explicație pentru modul deficitar în care a fost gestionată creșterea traficului pe Otopeni ar fi legată de modul în care a fost condusă compania în ultimii ani, concluzionează auditorii. Între 2012 și 2016 mandatele membrilor Consiliului de Administrație au fost revocate de Adunarea Generală a Acționarilor de două ori pentru deficiențe manageriale ori neîndeplinirea obligațiilor din contractele de mandat.


CITEȘTE ȘI ”Dosarul” TAROM, episodul 5 / “Secretele” conducerii: O fostă jurnalistă, un agent de vânzări și un absolvent de “Spiru Haret”, la “butoanele” companiei


Mai mult, o parte din membrii selectați conform legii care impune numirea specialiștilor în funcții cheie au renunțat la mandatul de administrator, prin demisie. În patru ani, prin consiliul de administrație al TAROM au trecut nu mai puțin de 39 de persoane.
Listă schimbări C.A. TAROM Listă schimbări C.A. TAROM

Curtea de Conturi stabilește că “în perioada auditată au avut loc numeroase schimbări în managementul companiei, ceea ce ar putea reprezenta un factor perturbator în elaborarea și implementarea unei strategii coerente care să conducă la atingerea obiectivelor de performanță.

Airbus 310, pierderi uriașe. De două ori


La sfârșitul lui 2016, conducerea companiei decide oprirea celor două Airbus 310. Aeronavele, achiziționate la începutul anilor ’90, își atinseseră randamentul. Operarea lor ar fi însemnat revizii costisitoare, care nu s-ar fi amortizat în urma curselor TAROM. Decizia conducerii de a le opri de la zbor a venit însă în contextul în care “la nivelul companiei nu au existat norme procedurale privind modul în care se pot valorifica aeronavele”. Curtea de Conturi constată că, desi au fost oprite de la zbor, cele doua A310 genereaza cheltuieli de exploatare, cauzate în principal de amortizarea, asigurarea, întreținerea și conservarea lor.  “Valoarea cheltuielilor de exploatare efectuate cu cele două aeronave în perioada noiembrie-decembrie 2016 a fost de 3.049.765 lei, cu impact negativ asupra bugetului companiei”, se arată în raport.

Parcare de zeci de mii de euro


Tot raportul întocmit în urma verificarii documentelor TAROM dintre 2012 si 2016 scoate la iveală o serie de cheltuieli halucinante. Compania dispune de un teren aferent clădirii de 18.277 metri pătrați din care 20%, adică 3.800 mp, este amenajat ca parcare pusă în mod gratuit la dispoziția salariaților. Restul reprezintă teren nevalorificat, care ar putea fi închiriat cu ușurință către terți. Mai mult, TAROM are și un excedent de spații de birouri care la rândul său este nevalorificat. Ultimul etaj este neocupat, fiind lăsat în degradare […], iar parterul și două etaje sunt utilizate ineficient, spațiul mediu atribuit pe salariat depășind cu mult media de la instituțiile publice”, se arată în document.
 Cu toate acestea valoarea cheltuielilor cu chiriile plătite către Compania Națională „Aeroporturi București” S.A. a depășit un million de lei anual, constată Curtea de Conturi. Spre exemplu, doar în 2016, TAROM a plătit pentru parcarea angajaților suma de 431.999 lei. Totul în contextul în care “terenul disponibil aflat în proprietatea TAROM se află în imediata vecinătate a Aeroportului Otopeni”.

“Ctrl+Alt+Delete=TAROM


Auditul Curții de Conturi a vizat și serviciul IT&C al companiei de stat. Pe lângă faptul că unii angajați au activități care nu sunt specifice acestui domeniu, cum ar fi “asistarea la fiecare operație de generare și distribuire a fluturașilor de salariu”, departamentul utilizează în prezent tehnologii învechite. În cadrul Compartimentului Dezvoltare Sisteme “In House” din cadrul Biroului Sisteme Software, auditorii au descoperit că tehnologia cu ajutorul căreia sunt dezvoltate sistemele informatice are aproape 10 ani de când a fost trasă pe linie moartă. “Instrumentul principal de lucru fiind și în prezent sistemul de baze de date Fox Pro, sistem a cărui utilizare a început în anii '80, a avut vârful de utilizare în anii '90 și și-a încetat ciclul de viață în anul 2007, când producătorul a anunțat că va fi scos din producție”, se arată în raportul inspectorilor.

Disfuncționalități pe bandă rulantă


Alte nereguli descoperite de Curtea de Conturi țin și de auditul intern al companiei. Între 2012 și 2016 au avut loc 32 de controale interne și o misiune de consiliere prin care au fost formulate 252 de recomandări. Dintre acestea au fost implementate doar 43 de măsuri de îmbunătățire a activității companiei, adică doar 17 la sută din total.
Auditorii au mai constatat o serie de inechități și tensiuni între angajați din cauza diferențelor salariale. Faptul că nu există o grilă de salarizare unică și că anumite clauze din contractul colectiv de muncă sunt interpretabile a dus la un număr foarte mare de procese intentate de angajați companiei. Potrivit Direcției Financiare, compania a pus deoparte doar în 2015, în eventualitatea în care o serie de litigii de muncă vor fi soluționate definitiv de judecători, o sumă impresionantă. 34.988.120 de lei au fost incluse în pierderea companiei acum doi ani. La 1 ianuarie 2017 provizioanele au atins 88.933.503 lei.  Adică aproape 20 de milioane de euro.

Acțiunile TAROM, în picaj


Problemele constatate de Curtea de Conturi, se reflectă și în valoarea acțiunilor deținute de statul român la TAROM. “Valoarea contabilă […] a înregistrat o evoluție nefavorabilă, de la un maxim de 1,5 lei/acțiune în anul 2011 la 1,14 lei/acțiune în anul 2016, determinată de diminuarea valorii capitalurilor proprii (activului net contabil)”, constată inspectorii Curții.
Situația capitalurilor proprii și a acțiunilor TAROM în perioada 2011-2016 Situația capitalurilor proprii și a acțiunilor TAROM în perioada 2011-2016

Din analiza situației privind gradul de realizare, în perioada 2012-2016, a indicatorilor prevăzuți în Planurile de Administrare, raportul scoate la iveală că “doar în anul 2016 pierderea prognozată a fost depășită cu 571%”. Mai mult, începând cu anul 2016, acest indicator nu a mai fost prevăzut Planul de Administrare.
Totul în contextul în care inspectorii au calculat că fluctuația prețului petrolului și a cursului valutar asupra rezultatelor companiei între 2012 și 2016 a fost una pozitivă. Ieftinirea barilului la nivel mondial a dus la “diminuarea cheltuielilor cu suma de 44.889.800 USD”. Aceeași sumă reprezintă de aproape două ori pierderea înregistrată de TAROM, la 30 iunie 2017.

CITEȘTE ȘI 


”Dosarul” TAROM, episodul 5 / “Secretele” conducerii: O fostă jurnalistă, un agent de vânzări și un absolvent de “Spiru Haret”, la “butoanele” companiei


CITEȘTE ȘI Dosarul “TAROM”, episodul 4: Zeci de milioane de euro “uitate” prin sertare | “Buget incredibil pentru 23 de avioane!”


CITEȘTE ȘI Dosarul “TAROM”, episodul 3: “Companie de stat pe pierderi, ofer al 16-lea salariu” | „Trustul” Tehnic și milioanele de euro


CITEȘTE ȘI “Dosarul” TAROM, episodul 2: Compania de stat îi pontează, concurența beneficiază. Tehnicienii își “iau zborul” în timpul programului


CITEȘTE ȘI “Dosarul” TAROM, episodul 1: Cursa de Roma, în pericol din cauza unui cauciuc uzat ”cosmetizat” cu vaselină. Ce spune compania


Loading...